Urcând la parter pe scara spiralică, vizitatorul totalizează imaginar experienţa multiseculară de convieţuire a omului cu natura, când tendinţa de a o cunoaşte şi a o utiliza în procesul dezvoltării culturii se află într-o armonie deplină după modelul existent în mediul natural. Această armonie este demonstrată prin frumuseţea creaţiei populare care reflectă farmecul naturii înconjurătoare. Expoziţia acestei săli întruchipează o „Casă Mare", unde, conform tradiţiilor neamului, se păstrează cele mai alese ţesături, covoare extraordinare, piese de port popular, obiecte de rit, zestrea şi unde au loc cele mai importante evenimente şi obiceiuri din viaţa oricărei familii. Toate aceste capodopere ale artei populare reflectă bogăţia şi rafinamentul concepţiei spirituale a predecesorilor noştri, care au creat o civilizaţie populară inspirată din măreţia naturii. Elocvente înacest sens sunt compartimentele expoziţionale „Nunta" şi „Jocul". Pe fundalul picturii murale care ilustrează sărbătoarea tradiţională „Joc" (autor F. Hămuraru) sunt expuse costume populare din toate zonele etnografice ale republicii, în care se îmbină perfect elementeale creaţiei naturii şi a omului. Obiceiul de scoatere a zestrei din casa miresei completează diversitatea datinilor populare, fiind înscenat într-un peisaj din zona Codrilor (autor M. Statnîi). Elementele de arhitectură ţărănească în lemn şi în piatră dovedesc capacitatea omului de a se înscrie în cadrul natural şi influenţa naturii la constituirea specificului naţional în cultură.
