Orar

Joi, 24 februarie, ora 14.00, în incinta Muzeului Naţional  de Etnografie şi Istorie Naturală, Clubul Interpreţilor, Folcloriştilor, Etnografilor şi Amatorilor de Folclor (CIFEAF) invită publicul meloman, colegii şi prietenii la o comemorare a eminentului etnomuzicolog şi folclorist Petru Stoianov la a 77-a aniversare din ziua naşterii şi la 2 ani de la trecerea în nefiinţă.

Născut la 20 februarie 1934, în Ogorodnoie-Bolgrad, regiunea Odesa, absolvent al Institutului de Arte „G. Musicescu” din Chişinău (1969), activează ca şef al sectorului folclor muzical la Casa Republicană de Creaţie Populară ( 1964-1968), anterior, din 1968  colaborator ştiinţific al secţiilor etnografie şi studiul artelor şi muzicologie a AŞM, candidat în studiul artelor (1978), membru al Uniunii Compozitorilor din 1983.

Fiind bulgar de origine, remarcabilul etnomuzicolog Petru Stoianov, în calitate de folclorist, a colectat o impunătoare arhivă de folclor bulgar şi românesc din arealul basarabean. Culegerile editate, însă, în timpul vieţii, sunt preponderent cele de folclor românesc, care conţin un amplu şi valoros material literar-muzical. Titlurile de referinţă: „Cântece populare moldoveneşti” (Chişinău, „Cartea Moldovenescă”, 1967), „Cinci sute de melodii de jocuri din Moldova” ( în colaborare cu Serghei Ciuhrii, 1972), „Cântece şi melodii de jocuri populare moldoveneşti” (coautor Efim Junghietu, „Ştiinţa”, 1975), „În grădina cu flori multe” („Literatura Artistică”, 1980)  devenite adevărate rarităţi bibliografice şi fiind deosebit de căutate şi astăzi de cântăreţi şi muzicieni.

Dar, ca şi în cazul culegerilor altor folclorişti, încă de prin anii 80, „tălănciştii” primii au atras atenţie  la conţinutul inedit al culegerilor lui Petru Stoianov, valorificând şi realizând interpretativ o bună parte din cântecele şi melodiile cuprinse în coperţile acestora.

La comemorarea distinsului cercetător şi savant, graţie celor de la „Tălăncuţa”, ne vom delecta cu perlele folclorice din aceste culegeri, unele dinte ele devenite antologice: „Lucă, Lucă” cu Iustina Scarlat (unica interpretă „netălăncistă” în acest program), „Auzit-am, mândro, eu” cu Nicolae Gribincea, „Bate vântul vârfurile” cu Galina Pâslaru,  doina epică „Şi-am zis verde trei granate” cu Dina Vrăjmaşu, cîntecele devenit şlagăre „Ié, mai ié, mai ié, mai ié” cu Suzana Popescu, „ Ş-apoi duna, duna, duna” cu Tudor Ungureanu, melodiile de joc interpretate de Victor Botnaru ş.a.

În frumoasa zi de 24 februarie a Dragobetelor, cântecele culese şi redate nouă de înaintaşul şi compatriotul nostru Petru Stoianov, vor reveni ca şi florile fragede ale primăverii, aduse celor îndrăgostiţi de neasemuita comoară a melosului nostru milenar.

Dina Vrăjmaşu, interpretă, coordonator de programe,

Clubul Interpreţilor, Folcloriştilor,

 Etnografilor şi Amatorilor de Folclor

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală,

str. M. Kogălniceanu, 82,

Tel. 23.88.68,   59.22.67 /  068038206 - Dina Vrăjmaşu

www. muzeu.md

Intrare liberă