Joi, 6 decembrie a.c., a avut loc un atelier de confecționare a măștilor tradiționale, cu genericul: „Alaiul teatrului popular al sărbătorilor de iarnă”, organizat de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.
Atelierul a fost condus de meșteri populari care și-au dedicat activitatea creării măștilor tradiționale: Marcel Ostrovschi, s. Hlinaia, r. Edineț, Grigore Stamati, s. Ciutești, r. Nisporeni, Tatiana Popa, s. Palanca, r. Călărași, Alexandru Melnic, or. Glodeni, Vasile Popovschi, s. Cenac, r. Cimișlia etc. Vor participa profesori de educație tehnologică și conducători ai cercurilor de artă populară, elevi de la centrele de creație a copiilor din mun. Chișinău.
Jocul cu măști este unul arhaic în cultura românească și în spațiul european. Cercetătorii au descoperit circa 40 de tipuri de spectacole cu măști. Cele mai răspândite sunt jocurile cu măști zoomorfe la sărbătorile de iarnă. Acestea includ măștile zoomorfe: capra, cerbul, ursul, calul, cocoșul, cocostârcul etc. Jocurile cu măști antropomorfe cuprind cete de Moșnegi, Babe, militari, alaiuri de nuntă etc.
Tradiția impune ca măștile să fie confecționate numai de către anumiți meșteri. Unele localități din Republica Moldova au menținut măștile străvechi în cadrul unor obiceiuri mai mult sau mai puțin păstrate până prezent. Capra, ursul și alte jocuri cu măști sunt înscenate în Ajun de Sfântul Vasile, iar în nordul țării – în cadrul sărbătorii Malanca. Localitățile sudice păstrează obiceiul Alungatul iernii, de dinaintea Postului Mare al Paștelui. Alungatul iernii constă într-un alai purtând diverse măști, la care participă toți sătenii. Obiceiul este păstrat în satul Cenac, din raionul Cimișlia, meșterul popular Vasile Popovschi fiind animatorul acestei tradiții și un binecunoscut autor de măști.
Atelierul se va desfășura în Sala de Conferințe (blocul administrativ) a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
