Duminică, 24 iunie curent, s-a marcat Ziua Națională a Portului Popular, eveniment ajuns la a treia ediție. În cadrul expozițiilor și activităților artistice organizate la Palatul Republicii din capitală, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a prezentat 16 costume tradiționale, însoțite de accesorii, în cadrul compartimentului „Costumul Tezaur”. Piesele expuse au inclus costume de femei și de bărbați, purtate cu precădere în zilele de sărbătoare, datând de la răscrucea secolelor XIX-XX (o parte dintre care au aparținut Muzeului Zemsvtei Basarabiei) și din perioada interbelică. Acestea ne permit să cunoaștem particularitățile portului românesc din Basarabia, nealterat de intruziunea modernității. Costumele provin din nordul, centrul și sudul Republicii Moldova (inclusiv din Transnistria), precum și din regiunea istorică Bucovina. Vizitatorii au avut astfel ocazia să cunoască elementele constitutive ale portului tradițional (cămașa cu altiță, catrința, fota, brâul, ilicul, bundița, sumanul, basmaua, ștergarul de cap, marama, pălăria, căciula), trăsăturile comune și particularitățile lor regionale (mai multe tipuri de cămașe, fuste și brâie, șorțul, sarafanul). Dintre piesele care se impun prin finețea executării, remarcăm maramele din borangic, ștergarele țesute în mai multe ițe și brodate cu fir metalic. Publicul a mai putut admira frumusețea, tehnicile de confecționare și ornamentare a două costume de miri din Bucovina. De asemenea, instituția a prezentat copia unei cămăși din sudul republicii, păstrată în colecțiile muzeului, confecționată de meșterul popular Maria Cristea, reprezentând un model reușit de valorificare a obiectelor de patrimoniu în prezent.
Costumele relevă diversitatea materialelor (lână, bumbac, cânepă, mătase, borangic, paiete, mărgelușe, fir metalic) și tehnicilor (în două și mai multe ițe) utilizate la confecționarea pieselor. Vizitatorii au putut regăsi o bogată paletă de motive decorative (spicul, vrejul, arborele vieții, frunza, pasărea, calea rătăcită, prescura, crucea, steaua) care incifrează, în limbaj metaforic, viziunea tradițională asupra lumii și a existenței umane. Costumele reprezintă astfel mărturii valoroase a complexității portului tradițional, a îndemânării și gustului estetic al bunicilor și mamelor noastre.
În afară de piesele din patrimoniul muzeal, au fost prezentate 58 de costume din diverse zone etnografice românești, aparținând colecționarei Diana Toma (or. Buzău), prezentate în cadrul Expoziției „Matricea sufletului româneesc”, vernisată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. În cadrul aceluiași eveniment, membrele grupului de meșterițe „Șezătoare Basarabia” și-au prezentat lucrările proprii, o bună parte dintre care constituie reproduceri ale cămășilor tradiționale din patrimoniul Muzeului.
Vă așteptăm și anul următor, să marcăm împreună Ziua Națională a Portului Popular!
