"Descrierea Moldovei" într-o ediţie rară

Într-o vitrină din sala nr. 15 (demisol) a expoziției „Natura. Omul. Cultura” aflăm o carte veche, de dimensiuni modeste, deschisă la foaia de titlu. Mai puțini știu că ea reprezintă prima ediție în limba rusă a „Descrierii Moldovei” de Dimitrie Cantemir («Историческое, Географическое и Политическое Описание Молдавии с жизнию сочинителя»). A apărut la tipografia Universității din Moscova, în 1789. Tălmăcirea din germană a fost realizată de Vasili A. Levșin, un traducător vestit la acea vreme. Pentru mulți intelectuali ruși de la sfârșitul sec. XVIII și din sec. XIX, traducerea lui Levșin a constituit una din principalele surse de informații despre Țara Moldovei. Anume în respectiva ediție a citit A.S. Pușkin, exilat în Basarabia, că în sudul aceleiași regiuni ar fi fost surghiunit odinioară marele poet latin Ovidiu Nasso. „Lacul Ovidului” din apropierea Cetății Akkerman, menționa Cantemir, este „ilustru mai ales cu titlul că, se spune, multvestitul poet roman Ovidiu a primit poruncă să trăiască în surghiun lângă el”.

Potrivit reputaților cantemirologi acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu, în țara noastră sunt cunoscute doar două exemplare ale acestei ediții. Unul se păstrează la Camera Cărții Republicii Moldova, iar al doilea – la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Nu cunoaștem cui i-a aparținut ediția moscovită a „Descrierii Moldovei”, aflată astăzi la muzeu. Istoricii A. Eșanu și V. Eșanu presupun că mai multe exemplare ale sale au ajuns în Basarabia, după anexarea provinciei de către imperiul țarist (1812).

• 

• 

            Celebra scriere a lui Dimitrie Cantemir nu se află întâmplător în expoziția permanentă a muzeului. În cadrul ei se cuprind mărturii prețioase despre obiceiurile de nuntă și de înmormântare, credințele populare și moravurile locuitorilor Țării Moldovei, de la sfârșitul secolului al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea. În acest sens, folcloristul Petru Caraman concluziona: „avem dreptul să vedem în Cantemir pe patriarhul etnografiei române și să spunem despre el că era etnograf de vocație, că era etnograf născut”.

Referințe bibliografice: Eșanu A., Eșanu V. Studiu introductiv. În: Cantemir D. Opere. Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei. Studiu introductiv, note și iconografie de Andrei și Valentina Eșanu. Traducere din limba latină și indici de Dan Slușanschi. Chișinău: Știința, 2019, p. 46-49; Caraman P. Etnograful Cantemir și folclorul Orientului asiatic (II). În: Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, vol. XV, Iași, 2015, p. 49.