ZIUA ȘTIINȚEI, EDIȚIA A XI-A, 2021
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
în retrospectivă (evenimente, rezultate, personalități)
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (în continuare, MNEIN) este primul muzeu public din Basarabia. A fost întemeiat în toamna anului 1889 și s-a numit, inițial, Muzeul Zemstvei Basarabiei. Fondatorii muzeului sunt baronul Alexandr Stuart, primul său director, și Franz Ostermann, primul custode și preparator. Pe parcursul deceniilor, denumirea muzeului s-a modificat: Muzeul Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică al Zemstvei Guberniale din Basarabia (în perioada țaristă), Muzeul Național de Istorie Naturală din Chișinău (în interbelic), Muzeul de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului (în timpul URSS) etc. În anii ’80, o parte din colecții au fost transferate la Muzeul de Istorie nou-creat (astăzi Muzeul Național de Istorie a Moldovei). Pentru a-și afirma individualitatea și a pune în valoare patrimoniul rămas, începând cu 1990, instituția adoptă denumirea de Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Expoziția permanentă a MNEIN se numește Natura. Omul. Cultura. Aceasta are în obiectiv evoluția relațiilor dintre om și natură, timp de milenii, începând de la oamenii preistorici, care venerau forțele naturii și încercau să le câștige bunăvoința, până în epoca contemporană, caracterizată prin dominația tehnicii și produselor industriale care afectează grav mediul natural. În această ordine de idei, cultura tradițională (numită și cultură populară) este prezentată, în expoziția permanentă, drept un exemplu de integrare armonioasă a omului în natură, valorificând resursele naturale (în alimentație, îmbrăcăminte, unelte, locuință) fără a le prejudicia. Experiența societății tradiționale rămâne actuală la începutul mileniului III, putând oferi soluții pentru problemele de mediu, social-economice, identitare și morale. Ultimul compartiment al expoziției Natura. Omul. Cultura reprezintă un îndemn spre a ocroti natura și a reveni la tradițiile populare ale poporului nostru. Întreaga expoziție e construită în baza exponatelor și mărturiilor documentare provenite, marea majoritate, de pe teritoriul Republicii Moldova.
Muzeul Zemstvei Basarabiei s-a numărat între primele instituții cu caracter științific din regiunea noastră. Încă până la Primul Război Mondial, pe lângă Muzeu activa Societatea Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia. Societatea a editat câteva numere ale unei reviste de profil (un fel de anale științifice), precum și ediții tematice, în limbile rusă și germană (d.ex., Însemnări despre păsările Basarabiei de Fr. Ostermann). Muzeul a mai editat, în aceeași perioadă, lucrarea Despre solurile Basarabiei de Vera Bezvali, Catalogul explicativ al Muzeului Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică, albumul Ornamentele covoarelor moldovenești. Începând din 1926, s-a editat Buletinul Muzeului Național de Istorie Naturală din Chișinău. Acesta insera articole, studii și informaţii despre activitatea muzeului. Până în anul 1942 au văzut lumina tiparului 10 numere ale periodicului. În paginile Buletinului au apărut lucrări importante din diferite domenii, semnate de cercetătorii muzeului, de specialiști din România și de peste hotare. La afirmarea muzeului, ca instituție științifică, au contribuit o serie de savanți valoroși care au deținut funcția de director al Muzeului (Paul Gore, Nicolae Florov, Theodor Porucic, Iosif Lepși, Nicolae Moroșanu), orientându-i activitatea spre investigarea bogățiilor naturale și vestigiilor arheologice din spațiul basarabean.
După 1944, activitatea muzeului a fost reorganizată, în conformitate cu principiile și muzeografiei sovietice. În pofida accentului pus pe propaganda politică, în perioada sovietică, s-a reușit crearea unor importante colecții de patrimoniu, precum și realizarea investigațiilor valoroase în arheologie, numismatică, paleontologie, etnografie și muzeologie. O parte din rezultatele acestor cercetări au fost publicate în trei numere ale anuarului muzeului, apărute la intervale mari de timp: Государственный историко-краеведческий музей. Труды [Muzeul de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului. Anale], vol I-II (1961, 1969), Muzeul de Stat de studiere a ținutului din RSSM. Buletin Științific, vol. III (1989-1990). În cadrul instituției au activat valoroși oameni de știință din diferite domenii: Ivan Suhov (fondatorul școlii moldovenești de geologie), Gheorghi Sergheev (arheolog), Alexandr/Avraam Nudelman (numismat), Grigore Cemârtan (geolog) ș.a. De asemenea, în cadrul aceluiași muzeu s-au format importanți specialiști în etnografie și muzeografie, care s-au afirmat pe tărâmul cercetării în anii independenței: Raisa Tabuică, Maria Ciocanu, Vasile Tătaru, Valentina Onofriescu, Eugen Bâzgu, Varvara Buzilă, etc.
Începând din 1989, MNEIN organizează sistematic Sesiunea Științifică Anuală, în cadrul căreia angajații muzeului și ai altor instituții de specialitate prezintă comunicări. În 2005, MNEIN capătă statutul de organizație din domeniul cercetării și inovării, fiind subordonat un timp Academiei de Științe a Moldovei (până la reforma sistemului de cercetare din R. Moldova). A fost reluată publicarea sistematică a revistei de specialitate, având titlul: Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. Serie nouă. Anual, se publică două fascicule ale revistei – Etnografie și Muzeologie, respectiv, Științele Naturii. Studiile din revistă oglindesc, preponderent, rezultatele științifice obținute de angajații MNEIN. Totuși, în fiecare număr regăsim articole ale cercetătorilor de la institute academice, muzee, universități din republică și de peste hotare. Revista este indexată în câteva baze de date ale publicațiilor științifice: Instrument Bibliometric Național, Central and Eastern European Online Library (CEEOL), CiteFactor, Elektronische Zeitschriften Bibliothek, Index Copernicus, Osmikon.
Pe parcursul ultimelor două decenii, colectivul de cercetători ai MNEIN a activat în cadrul câtorva proiecte științifice instituționale (Interpretarea patrimoniului muzeal în contextul sporirii interesului față de identitate și autenticitate, Sintezele științifice ale patrimoniului etnografic și natural ș.a.), finanțate de Guvernul Republicii Moldova, precum și în proiecte internaționale (Costumul popular: unitate și varietate la Dunărea de Jos, Locul și rolul muzeelor-rezervații în sistemul de protejare și valorificare a patrimoniului cultural etc.). Angajații MNEIN au editat lucrări de referință în domeniile etnografiei, istoriei, științelor naturii și altor discipline conexe. Menționăm doar câteva din monografiile ample: Arhitectura vernaculară în piatră din Republica Moldova de Eugen Bâzgu și Mihai Ursu; Parcurile vechi boierești din Republica Moldova de Petru Tarhon; Covoare basarabene. Din patrimoniului Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală de Varvara Buzilă (2012); Cimitirele ortodoxe din Republica Moldova de Manole Brihuneț (2019); Etnografie muzeală (2020); Retrospectivă poștal-filatelică, în 7 vol., de C.Gh.Ciobanu și M. Godorozea etc. Concomitent, cercetătorii Muzeului au contribuit substanțial la sensibilizarea societății față de valoarea patrimoniului cultural și natural al țării, prin intermediul expozițiilor, atelierelor de creație, conferințelor și altor evenimente culturale.
Un loc aparte revine contribuției MNEIN la implementarea prevederilor Convenției UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Colaboratorii instituției au participat la crearea cadrului instituțional și normativ pentru a asigura salvgardarea patrimoniului imaterial în țara noastră. După mai mulți ani de investigații și dialog cu comunitățile locale, cercetătorii muzeului și ai Academiei de Științe a Moldovei au editat Registrul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova, vol. A (2012). Au contribuit, de asemenea, la pregătirea tuturor dosarelor elementelor înscrise de Republica Moldova în Lista reprezentativă ..., menționată mai sus: Colindatul de ceată bărbătească(2013), Tehnici tradiționale de confecționare a scoarței în România și Republica Moldova(2016), Practici culturale asociate zilei de 1 martie (2017), Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova (2021). La elaborarea dosarelor nominalizate au fost valorificate rezultatele investigațiilor de teren, fotografii, înregistrări video din arhiva științifică a muzeului, precum și din arhivele personale ale cercetătorilor.
În prezent, colectivul de cercetători al MNEIN este antrenat în realizarea proiectului științific Patrimoniul etnografic și natural al Republicii Moldova – salvgardare muzeală pentru sporirea coeziunii sociale (2020-2023). Activitățile științifice din cadrul proiectului cunosc o diversitate de forme – cercetări ale colecțiilor muzeale, investigații de teren, participări la conferințe științifice, organizarea expozițiilor muzeale și altor evenimente culturale, publicarea studiilor, monografiilor, cataloagelor de colecție, lucrărilor de popularizare.
