Cu prilejul comemorării, pe 5-6 iulie, a victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada sovietică, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) prezintă o retrospectivă online a expozițiilor și altor evenimente culturale, consacrate rememorării acestor evenimente tragice, pe care instituția le-a organizat în ultimii ani. Ne exprimăm speranța că diversele activități desfășurate de MNEIN vor servi drept sursă de inspirație și pentru alte instituții de cultură privind diversele modalități de a pune în valoare amintirile oamenilor care au îndurat exil forțat și prigoană. Acțiunea noastră se dorește a fi și un îndemn de a reveni în gând la aceste evenimente, pentru a cinsti memoria victimelor regimului totalitar comunist, a conștientiza cauzele care au declanșat aceste evenimente tragice, a educa viitoarele generații în spiritul compasiunii și respectului pentru viața umană.
Expoziția de fotografii „Deportările din RSSM – identitate și memorie”
(6 iulie – 17 iulie 2016)
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația obștească TCEU Forum. În cadrul expoziției au fost prezentate fotografii ale basarabenilor deținuți în Karlag – un complex de lagăre de detenție pentru prizonierii de război și alți condamnați de regim pentru diverse acuzații („trădător de patrie”, „chiabur”, „spion”, „activist antisovietic”). Astăzi, în acele locuri (satul Dolina, reg. Karaganda, Kazahstan) a fost organizat Muzeul Karlag, considerat un model de recuperare a memoriei colective și restabilire a paginilor de istorie care, anterior, au fost trecute sub tăcere.
De la stânga la dreapta: Mihai Cimpoi, om de cultură, academician, critic şi istoric literar, eminescolog, redactor literar; Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar şi om politic din Republica Moldova; Vicol Petru, director general MNEIN
Omagiu lui Nicolae Dabija
(27 septembrie 2016)
Regretatul scriitor și academician Nicolae Dabija a fost omagiat în cadrul medalionului literar-artistic. La eveniment au participat interpreți și studenți de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ultimii au recitat versuri din creația poetului. A fost evocată tragedia deportărilor, – o temă prezentă în creația lui N. Dabija. Cu acest prilej, scriitorul a vorbit despre romanul său „Temă pentru acasă”, tradus în mai multe limbi, consacrat deportărilor și represiunilor politice.
Atelierul de istorie orală „Lăsăm strămoșii să vorbească”
(21 februarie 2017)
În cadrul atelierului, istoricul Anatol Petrencu, dr. hab., prof. univ., a împărtășit din propria experiență și a colaboratorilor săi, acumulată în timpul intervievării supraviețuitorilor deportărilor și represiunilor politice. Interviurile transcrise au fost publicate în seria de volume „Arhivele Memoriei”.
Expoziția „Cei care au rămas” (5 iulie – 6 august 2017)
Fotoreportera Clary Estes, voluntară în Corpul Păcii SUA din Republica Moldova, a organizat o expoziție de fotografii pe care le-a realizat în familia Graur din s. Vădeni, r-nul. Soroca, și în familia Postică din s. Bubuieci, mun. Chișinău. Autoarea a aflat despre calvarul basarabenilor fiind cazată într-o familie care a suferit în timpul deportărilor. Prin intermediul expoziției, Clary Estes și-a dorit să le ofere foștilor deportați o voce puternică pentru a se exprima și oportunitatea de a interacționa între ei, într-un mod cât mai dinamic.
Proiectarea filmului „Expedițiile memoriei. Jurnal de bord”
(1 decembrie 2017)
De Ziua Marii Uniri, la muzeu a fost proiectat în public un fragment din serialul „Expedițiile memoriei”, regizori – Violeta Gorgos și Virgil Mărgineanu, coordonator științific – Octavian Țâcu, dr., conf. univ. Filmul prezintă expediția unui grup de cercetători din Republica Moldova în Siberia, în locurile unde au fost deportate persoane originare din țara noastră. Au avut loc discuții cu urmașii unora dintre deportați, convorbiri cu actualii locuitori din regiune, cercetători și reprezentanți ai administrației publice care și-au amintit despre exilul basarabenilor.
Lansarea monografiei „Deportările din Basarabia” de Viorica Olaru-Cemârtan
(6 decembrie 2017)
O nouă ediție, revăzută și completată, a cărții cunoscutei cercetătoare Viorica Olaru-Cemârtan a fost lansată la muzeu. La eveniment au participat mai mulți istorici de la Chișinău (Anatol Petrencu, Ludmila Cojocaru, Ion Valer Xenofontov, Sergiu Musteață, Valentin Arapu), care au apreciat înalt lucrarea.
Expoziția „Povestea celor care au supraviețuit deportărilor”
(6 iulie – 31 august 2018)
Expoziția a reunit fotografii autentice și secvențe din filmul de animație „Copilării siberiene”. Filmul a fost realizat de pictorul Ghenadie Popescu, Maestru în Artă, și are la bază memoriile Ninei Tănase (născută în Siberia) și ale lui Ștefan Ciobanu (originar din satul Căbăiești, r-nul Călărași), victime ale deportărilor. De asemenea, vizitatorii au putut admira machetele a două case din lemn și alte obiecte de recuzită, utilizate la crearea filmului „Copilării siberiene”.
Expoziția „Deportările din 5-6 iulie 1949. In memoriam”
(6 – 30 iulie 2019)
Cu prilejul comemorării a 70 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949, de pe teritoriul fostei RSS Moldovenești, Muzeul a prezentat o expoziție de carte consacrată tragicelor evenimente. Expoziția a inclus monografii, culegeri de documente, articole științifice, memorii și creații artistice despre calvarul prin care au trecut zeci de mii de oameni nevinovați. Publicul s-a putut familiariza cu titlurile mai multor studii de referință în domeniu, unele apariții recente, provenind din biblioteca științifică a MNEIN și ale unora dintre angajații instituției. Concomitent, expoziția a ilustrat contribuția muzeelor la studierea deportărilor, la documentarea și punerea în valoare a memoriilor supraviețuitorilor.
„71 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949”. Două interviuri
(6 iulie 2020)
Cu prilejul comemorării a 71 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949, de pe teritoriul fostei RSS Moldovenești, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a prezentat on-line două istorii consacrate tragicelor evenimente. Primul interviu, cu doamna Feodosia Racoviță, a fost realizat de către colaboratorii MNEIN, Varvara Buzilă, dr., conf. univ., cercetător științific coordonator, și Ghenadie Popescu, pictor-restaurator. Doamna Feodosia Racoviță, născută în anul 1936, în satul Andrușul de Sus, raionul Cahul, a relatat cu emoții și amănunte detaliile tragice ale deportării familiei sale, în noaptea de 5 spre 6 iulie, și perioada aflării lor în raionul Aktiubinsk, regiunea Astrahan. Doamna Racoviță a contribuit, de asemenea, la îmbogățirea patrimoniului muzeului cu un covor. Al doilea interviu a fost realizat de către copiii participanți la Școala de vară Țigăneștiu nostru - ediția a II-a (2019), în cadrul atelierului de animație. Acest proiect, condus de către Ghenadie Popescu, a fost cel mai solicitant și cel mai inedit din cadrul școlii de vară. Scenariul animației a fost bazat pe mărturia lui Vasile Vieru din satul Țigănești, supraviețuitor al deportărilor în Siberia. Participanții la școala de vară au aflat o istorie de viață, acceptând cu greu să creadă că șapte ani din copilăria și adolescența unui om nevinovat au fost petrecuți în înghețata Siberie.
Expoziția virtuală foto-documentară
„Denigrarea religiei vs. rezistența prin credință”
(dedicată comemorării victimelor regimului totalitar sovietic)
(6 – 31 iulie 2021)
Pe parcursul câtorva săptămâni, pe site-ul MNEIN (www.muzeu.md) au fost prezentate fotografii și documente care vizează persecutarea slujitorilor bisericești (preoți, cântăreți, monahi, monahii etc.), a credincioșilor, închiderea bisericilor și altor lăcașe de cult, prigonirea membrilor altor confesiuni creștine din RSSM. Documentele și fotografiile au fost selectate din colecțiile MNEIN și ale Direcției Generale Arhiva Națională a Republicii Moldova din cadrul Agenției Naționale a Arhivelor. În paralel, au fost proiectate câteva filme documentare, reprezentând interviuri cu supraviețuitorii deportărilor, realizate de pictorul și restauratorul Ghenadie Popescu, Maestru în Artă.
