Publicații

Stela Curcubăt, Sergiu Pană, Irina Badiuc. Patrimoniul pedologic muzeificat din Republica Moldova. Chișinău: S.n., 2026. – 120 p. ISBN 978-5-85748-280-3.

            Cartea e dedicată colecțiilor pedologice muzeificate din Republica Moldova și reprezintă prima cercetare generalizatoare, sistematică și complexă, consacrată acestui domeniu, evidențiind valoarea istorică, documentară, științifică și educativă a patrimoniului pedologic național. Lucrarea ilustrează diversitatea și particularitățile învelișului de sol al teritoriului național, reflectând, totodată, contribuțiile remarcabile ale cercetătorilor din domeniul pedologiei de-a lungul timpului. Patrimoniul pedologic muzeificat cuprinde 310 monolite de sol, expuse în diverse instituții științifice și muzeale ale țării.

 

 

 

A. Dolghi, A. Felea, T. Candu, V. Condrea. RASS Moldovenească (1924-1940). O istorie în fotografii. Chișinău: S.n., 2026. – 224 p. ISBN 978-5-85748-363-3.

            Analiza evoluției RASSM oferă o imagine unică asupra modului în care un regim totalitar se construiește și se consolidează pe termen lung, utilizând propaganda, cenzura, violența și represiunea. Prin coroborarea fotografiei oficiale propagandistice cu imaginile din arhivele personale și familiale, prin confruntarea narațiunii vizuale oficiale cu realitățile documentare în alte surse istorice și prin aplicarea unei metodologii riguroase de analiză, această cercetare aspiră să contribuie la o înțelegere mai profundă și mai complexă a experienței totalitare în spațiul românesc, inclusiv în stânga Nistrului.

 

 

 

Varvara Buzilă, Diana Roșca. Înțelepciunea acului. Descoperind tehnici de realizare a cămășilor strămoșești. Chișinău: [S.n.], 2026. – 152 p. ISBN 978-5-88554-527-3.

            În carte au fost inserate elementele de bază necesare pentru a începe a coase: a cunoaște specificul cămășilor, materialele, croiul, tehnicile de execuție a ornamentelor, dar și principiile decorative ce stau la baza designului cămășilor. Descifrările tehnicilor de cusut sunt demonstrate grafic și prin fotografii, pentru a surprinde mai bine atât modul lor de realizare, cât și felul cum arată pe pânză. Planșele cu descifrări vectoriale ale cămășilor propun imagini valoroase prin faptul că au apărut și au circulat în satele de la est de Prut. 41 dintre ele se referă la cămașa cu altiță, 5 planșe ilustrează cămașa femeiască dreaptă, iar 10 – cămașa cu petec (platcă). Sunt oferite 19 schițe ale cămășilor drepte bărbătești și 12 referitoare la cămășile pentru băieți.

 

 

 

Varvara Buzilă. Muzeul satului din Chișinău. In memoriam arhitectului și etnologului Eugen Bâzgu. Vol. I: Așezările. Locuința. Chișinău: Lexon-Prim, 2025. – 267, [1] p. ISBN 978-9975-173-48-3.

            Autoarea lucrării expune istoria eforturilor de creare a muzeului satului la Chișinău, începând din perioada interbelică, până la începutul secolului XXI. Sunt prezentate diversele inițiative de edificare a unui atare muzeu și, cel mai amănunțit, proiectul elaborat de arhitectul Eugen Bâzgu și echipa sa în 1990. O parte a documentărilor de teren și de arhivă (fotografii, relevee, planșe), acumulate pentru viitorul muzeu, sunt analizate și publicate în cadrul capitolelor „Așezările”, „Locuința”, „Organizarea spațial-funcțională a interiorului locuinței”. Volumul e bogat ilustrat cu imagini din diferite perioade, vizând casele tradiționale, ferestre, uși, elemente ale acoperișului, sobe, diverse piese de mobilier.

 

 

 

Adrian Dolghi. Viaţa cotidiană în RSS Moldovenească (1944-1961). Studiu de istorie și antropologie vizuală. Chişinău: Lexon-Prim, 2025. – 204 p. ISBN 978-9975-173-63-6.

Lucrarea reprezintă o incursiune în universul cotidian al po­pulației din RSS Moldovenească, explorat prin prisma fotografiei ca document istoric. Acest studiu de istorie și antropologie vizuală își propune să ofere o imagine cuprinzătoare și nuanțată asupra cotidia­nului rural și urban din RSS Moldovenească în anii 1944-1961. Selecția fotografică a fost realizată cu scopul de a ilustra aspecte reprezentative ale vieții cotidiene. Manifestările vieții cotidiene reflectate în aceste fotografii prezintă trăsături comune pentru toate regiunile și localitățile RSS Moldovenești, dat fiind faptul că politicile sociale, economice, culturale și educaționale, precum și ac­tivitățile propagandistice de ideologizare erau omogene și aplicate uni­form pe întreg teritoriul republicii.

Cercetarea a demonstrat că, în perioada postbelică, deși în raioanele din stânga Nistrului, regi­mul comunist a fost instaurat încă din 1917, iar RASSM a fost constituită în 1924, a avut loc sovietizarea treptată a societății şi pe teritoriul RSS Moldovenești. Fotografiile incluse în lucrare demonstrează că elemen­tele societății tradiționale au rămas încă puternice în localitățile rurale, care, parțial, au fost modificate, dar care totuşi şi-au conservat obiceiu­rile de altădată. Satul a continuat să trăiască, în mare măsură, în con­formitate cu valorile tradiționale, chiar dacă a conviețuit cu numeroase elemente ale societății sovietice: colhozuri, soviete sătești, organizații de partid etc.

 

 Petru Vicol, Elena Cojocari. Muzeul și meșterii populari: salvgardarea tradiției meșteșugărești. Chișinău: Lexon-Prim, 2024. 255 p. ISBN 978-9975-173-15-5.

Monografia-album Muzeul și meșterii populari: salvgardarea tradiției meșteșugărești vine să completeze bibliografia dedicată meșterilor populari și creatorilor contemporani. Cititorii pot parcurge amplul studiu „Meșterii populari și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală” de Petru Vicol. Autorul face o retrospectivă a cooperării dintre muzeu și meșterii populari, începând de la fondarea instituției în toamna anului 1889. Cel mai amplu compartiment, „Meșteri populari”, e alcătuit din repere ale biografiei și creației celor 65 de meșteri cu care muzeul a avut o strânsă cooperare pe parcursul ultimilor ani. Meșterii sunt grupați în funcție de meșteșugul practicat, fiind prezentați în ordinea alfabetică a numelor: „Țesutul covoarelor”, „Confecționarea pieselor de port tradițional”, „Piese croșetate”, „Piese din piele”, „Ceramică”, „Prelucrarea lemnului”, „Instrumente muzicale”, „Fibre vegetale”, „Prelucrarea metalelor”, „Confecționarea podoabei tradiționale”, „Păpuși tradiționale”. Pe lângă textul de prezentare, cititorul are la dispoziție câte un cod QR pentru a vizualiza pe Youtube o înregistrare video dedicată fiecărui meșter. Volumul se încheie cu o retrospectivă în imagini a târgurilor organizate de MNEIN în decursul ultimilor cinci ani.

 

Andrei Prohin. Calendarul tradițiilor populare pentru copii. Ilustrații: Alex Dimitrov. Chișinău: Lexon-Prim, 2024. 195 p. ISBN 978-9975-173-05-6.

Lucrarea include texte succinte despre principalele sărbători creștine și populare, obiceiuri de familie, tradiții asociate unor ocupații și meșteșuguri. Autorul a selectat informațiile din culegeri de folclor și publicații de specialitate. Ilustrațiile pictorului-caricaturist Alex Dimitrov evidențiază mai ales aspectele hazlii, pentru a stimula interesul micului cititor.

 

 

 

 

 

 

Maria Ciocanu, Valentina Onofriescu. Ștergare moldovenești (sfârșitul sec. XIX – sec. XX). Catalog. Colecțiile muzeului. Ediția a II-a, revăzută și completată. Chișinău: Lexon-Prim, 2024.  327 p. ISBN 978-9975-172-85-1.

Catalogul include un studiu introductiv în care sunt abordate principalele aspecte ale ștergarelor din Basarabia: denumiri populare, tipologie, materie primă, tehnici de confecționare, utilizare rituală, decor. Urmează catalogul propriu-zis, cuprinzând imaginile și descrierile ștergarelor din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (e doar o parte din bogatul patrimoniu al muzeului). Ștergarele sunt grupate după vechimea lor: sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX; anii 20-40 ai secolului XX; anii 50-60; anii 70-80; sfârșitul secolului XX.

 

 

 

Scoarța de Camenca – Rai de pomi și flori. Catalog / autoarea textelor: V. Buzilă. Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2024. 79 p. ISBN 978-9975-172-46-2.

Lucrarea include un studiu introductiv despre specificul scoarțelor din raionul Camenca (Transnistria). Urmează imaginile și descrierile a 26 de scoarțe, păretare și lăicere care au fost prezentate la expoziția omonimă, în cadrul Târgului Național al Covorului „Covorul Dorului”, ediția a VII-a (2020).

 

 

 

 

Mihai Ursu, Constantin Gh. Ciobanu. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Evoluția în epoca modernă și contemporană. Vol. II. Chișinău: Editura Lexon, 2022. 432 p. ISBN 978-9975-163-60-6.

Volumul oferă o prezentare sintetică a principalelor colecții ale muzeului (geologie, paleontologie, numismatică, arheologie, etnografie, entomologie, zoologie etc.), accentuând cele mai valoroase piese de patrimoniu.

 

 

 

 

Creatori, purtători și admiratori ai costumului tradițional în secolul al XXI-lea. Autor: Varvara Buzilă. Chișinău: Editura Epigraf, 2022. 264 p.; fot., planșe color. ISBN 978-9975-60-483-3.

Lucrarea prezintă principalele tendințe în crearea și promovarea costumului tradițional în Republica Moldova. În ea se regăsesc peste 1000 de imagini ale oamenilor care poartă costum, de la copiii de grădiniță, adolescenți, tineri, până la oamenii de vârsta a treia; de la creatori de costum, membri ai formațiilor etno-folclorice, gazde ospitaliere ale evenimentelor, admiratori ai acestei haine emblematice, primărițe, preoți, pedagogi, până la președinta țării, doamna Maia Sandu. Doritorii de a coase noi cămăși cu altiță au la dispoziție 50 de planșe valoroase realizate de pe altele mai vechi. Planșele explică pe înțelesul tuturor caracteristicile costumului și ale cămășii cu altiță, în raport cu devierile de la tradiția consacrată.
Cuprinsul cărții: „Recurs la costumul tradițional în vremuri de sensibilizare a identităților culturale”; „Traseul istoric al costumului tradițional”; „Repere istoriografice”; „Meșteri populari, creatori de costume și purtători de tradiții”; „De la modele tradiționale, pline de rafinament, la creațiile artizanale”; „Purtători de costum popular”; „Planșe ale cămășilor realizate de Diana Roșca”; „În loc de concluzii”.

 

Țeserea lumii: scoarțe românești din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și al Muzeului Național al Țăranului Român. Catalog de expoziție. Autori texte: P. Vicol, V. Buzilă, V. Șt. Nițulescu, H. S. Ilea, N. Stoican. București: Martor, 2022. 80 p.; il. ISBN 978-606-8472-37-9.

Catalogul este editat cu prilejul expoziției omonime, prezentată la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 8 septembrie – 24 octombrie 2022. Include câte un cuvânt înainte, semnat de directorii celor două muzee din Chișinău și București, două studii introductive despre tehnicile de realizare a scoarțelor tradiționale, ornamentica și simbolismul lor. Cea mai mare parte a volumului îl ocupă imaginile color ale scoarțelor prezentate în expoziție, însoțite de descrieri de specialitate. Catalogul este însoțit de traducere în limba engleză.

Textile de interior din lână țesute în multe ițe. Din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Catalog. Autor: Maria Ciocanu. Catalog. Chișinău: Lexon-Prim, 2022. 127, [1] p.; il. ISBN 978-9975-163-42-2.

Prezentul catalog este consacrat unei categorii de țesături tradiționale care, în spațiul republicii noastre, nu a beneficiat deocamdată de o monografie sau de un catalog muzeal. Autoarea analizează, în studiul introductiv, tipologia acestor țesături, utilizarea lor în cadrul locuinței țărănești tradiționale, tehnicile de realizare, ornamentele. Cea mai mare parte a cărții o ocupă imaginile și descrierile de specialitate ale diferitor piese din această categorie – macaturi, țoluri, cuverturi, trăistuțe etc. Fiecare piesă e însoțită de câte o imagine color de rezoluție înaltă.

Retorică vestimentară: cămașa cu altiță (valorificând colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și contextul realităților culturale). Autor: Varvara Buzilă. Chișinău: Lexon-Prim, 2022. 311 p.; fot. ISBN 978-9975-163-16-3..

„A aborda retorica cămășii cu altiță românești înseamnă a o percepe în cadrul unui dialog cuprinzător în care suntem antrenați toți: creatorii, purtătorii, privitorii și admiratorii ei. De-a lungul veacurilor, pentru milioane de femei, a fost haina de sărbătoare, în care, după multă muncă la țesut și cusut, între multe alte activități făcute cu sentimentul datoriei împlinite, se arătau în tot adevărul frumuseții lor contopit cu al cămășii. Cartea se dorește a fi utilă reprezentanților activi ai localităților, care sunt în căutarea costumului local. Vine să încurajeze comunitățile care își afirmă identitatea locală inclusiv prin costumul tradițional, înfățișător de însemne specifice” (V. Buzilă). În lucrare este analizată istoria cămășii cu altiță, pornind de la mărturiile documentare și iconografice existente, cu precădere în arealul basarabean. Autoarea examinează tehnicile de cusut, motivele ornamentele și simbolismul lor, valențele cămășii cu altiță și a întregului costum popular în societatea contemporană. Urmează un catalog de peste 100 de cămăși cu altiță din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, fotografiate din diverse unghiuri și având descrieri amănunțite. Cuprins: „Actualitatea discursului identitar al costumului tradițional”; „Cămașa cu altiță, haină de acoperit sufletul colectiv”; „Vechimea cămășii cu altiță și perpetuarea în timp”; „Colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală – repere generoase privind înfățișările istorice ale cămășii cu altiță”; „Interdependențe constructive: pânză, croi, tehnici de broderie”; „Interdependențe decorative: motive, structuri, cromatică”; „Când o haină este cât o țară”; „Referințe bibliografice”; „Catalog”. Text paralel în română și engleză.

Istoricul cartofiliei basarabene. Catalog cartofil ilustrat. Vol. II. Perioada interbelică (1918-1944). Fascicula 1. Autor: Aureliu Ciobanu, Constantin Gh. Ciobanu. Chișinău: Cartdidact, 2020. 212 p.; fig., tab. ISBN 978-9975-3469-5-5.

Prezenta lucrare este o încercare de catalogare a cărților poștale ilustrate, tipărite în/pentru/despre Basarabia între anii 1918-1944. Din cauza tirajelor relativ mici, înregistrate la apariție, dar și a vechimii pieselor (unele deja înregistrează un secol de existență), ele se găsesc în număr redus. Astfel se dorește să se pună la îndemâna colecționarilor și cercetătorilor cartofili un instrument de lucru, cu speranța că aceștia vor găsi între coperțile lucrării informații utile, date certe, confirmări necesare și, poate, imboldul de a continua, de a adânci studiul cartofiliei, de a persevera în investigarea neprețuitului patrimoniu iconografic pe care-l reprezintă creația cartofilă.

Monografia Colicăuți. Pagini de istorie locală. Autori: Maria JUMIGA-GODOROZEA, Constantin Gh. CIOBANU. Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2021.

Monografia Colicăuți. Pagini de istorie locală reflectă istoria unui sat din preajma Bricenilor. Pornind de la izvoare de arhivă, dar și de la relatările unor contemporani, autorii au refăcut episoade din istoria satului, care au avut loc în diferite perioade istorice, aducându-le în atenția cititorului. Cu o mare responsabilitate și ardoare autorii au colectat fapte și date reale pe care le-au fixat în carte, demonstrând un deosebit interes pentru soarta oamenilor din vremuri mai vechi, străduindu-se să nu rămână nimeni și nimic în umbră..

Scoarța de Căușeni – tezaur de culoare și simbol. Calendar ilustrat. Autoarea textelor: V. BUZILĂ. Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2021.

Dragi iubitori ai artei populare, la începutul unui nou an, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală Vi-a pregătit o surpriză: Calendarul ilustrat „Scoarța de Căușeni – tezaur de culoare și simbol” pentru anul 2021 (în română și engleză). În paginile lui se regăsesc scoarțe prezentate la expoziția omonimă, vernisată un an în urmă, în cadrul Târgului Național al Covorului, ediția a 6-a. Cititorii au posibilitatea să descopere universul fascinant al scoarței de Căușeni (tehnici, motive ornamentale, simboluri străvechi) prin intermediul pieselor din colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Autoarea textului introductiv și descrierilor covoarelor este dr., conf. univ. Varvara Buzilă, cercetător științific coordonator. Doritorii îl pot procura în magazinul de la intrarea în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Retrospectivă poştal-filatelică. Vol. 7. Istoria mișcării filatelice din Basarabia. Autor: C.Gh. CIOBANU, M. GODOROZEA. Chișinău: Lexon-Prim, 2020. 368 p. ISBN 978-9975-3412-8-8.

La temelia realizării monografiei „Retrospectivă poștal-filatelică” a fost pusă ideea realizării unei lucrări interdisciplinare, situate între preocupările de filatelie, cultură și istorie, și astfel să clarificăm ce a însemnat domeniul poștal pentru societate, să stabilim cine au fost actorii care au dominat această scenă și, mai ales, cum a fost perceput fenomenul de către persoanele implicate și de către societate în ansamblu. După ce am realizat cele 6 volume ale serialului monografic „Retrospectivă poștal-filatelică”, în care am reflectat istoria poștală a spațiului cuprins între hotarele Republicii Moldova, am considerat absolut necesar să trecem în revistă și mișcarea filatelică din Basarabia. Volumul se compune din nouă capitole: „I. Ce este filatelia?”; „II. Filatelia în perioada interbelică”; „III. Istoricul mișcării filatelice în U.R.S.S.”; „IV. Filatelia în Moldova independentă”; „V. Activitatea editorială a A.F.M.C. RM”; „VI. Istoria critică a politicii editoriale a Î.S. „Poșta Moldovei” și efectul ei asupra filateliei și, implicit, a imaginii țării”; „VII. Piese filatelico-poștale, ce reflectă activitatea filateliștilor din Republica Moldova”; „VIII. Imagini neretușate”; „IX. Bibliografie filatelică”.

Etnografie muzeală. Coordonator științific: V. BUZILĂ. Chișinău: Tipografia Lexon-Prim, 2020. 272 p. ISBN 978-9975-3483-9-3.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) a editat recent culegerea de studii „Etnografie muzeală” (Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2020). Coordonatorul științific este Varvara Buzilă, dr., conf. univ., iar între autori se numără mai mulți angajați ai muzeului nostru. Pornind de la experiența MNEIN, sunt abordate variate aspecte ale activității unui muzeu de etnografie: managementul instituției, cercetarea științifică, evidența colecțiilor muzeale, descrierea de specialitate a bunurilor culturale, recomandări de conservare și protejare a diferitor categorii de piese (fotografie, hârtie, lemn), organizarea expozițiilor și altor evenimente culturale, activități de pedagogie muzeală, rolul muzeului în educarea patriotismului cultural, deontologia ghidului, securitatea în muzee etc. Volumul are un caracter metodic, fiind adresat muzeografilor și tuturor specialiștilor preocupați de protejarea și valorificarea complexă a patrimoniului cultural.

    C.Gh. CIOBANU, M. GODOROZEA. Retrospectivă poştal-filatelică. Vol. 7. Istoria mișcării filatelice din Basarabia. Chișinău: Lexon-Prim, 2020. 368 p. ISBN 978-9975-3412-8-8.

La temelia realizării monografiei „Retrospectivă poștal-filatelică” a fost pusă ideea realizării unei lucrări interdisciplinare, situate între preocupările de filatelie, cultură și istorie, și astfel să clarificăm ce a însemnat domeniul poștal pentru societate, să stabilim cine au fost actorii care au dominat această scenă și, mai ales, cum a fost perceput fenomenul de către persoanele implicate și de către societate în ansamblu. După ce am realizat cele 6 volume ale serialului monografic „Retrospectivă poștal-filatelică”, în care am reflectat istoria poștală a spațiului cuprins între hotarele Republicii Moldova, am considerat absolut necesar să trecem în revistă și mișcarea filatelică din Basarabia. Volumul se compune din nouă capitole: „I. Ce este filatelia?”; „II. Filatelia în perioada interbelică”; „III. Istoricul mișcării filatelice în U.R.S.S.”; „IV. Filatelia în Moldova independentă”; „V. Activitatea editorială a A.F.M.C. RM”; „VI. Istoria critică a politicii editoriale a Î.S. „Poșta Moldovei” și efectul ei asupra filateliei și, implicit, a imaginii țării”; „VII. Piese filatelico-poștale, ce reflectă activitatea filateliștilor din Republica Moldova”; „VIII. Imagini neretușate”; „IX. Bibliografie filatelică”.

M. URSU. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Ghid. Ediția a 2-a, revăzută și completată. Chișinău: Editura Lexon-Prim, 2019. 96 p. ISBN 978-9975-139-96-0.

Ghidul conține o prezentare succintă a istoriei Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, filialelor sale, principalelor colecții ale muzeului (petrografică, paleontologică, zoologică, entomologică, botanică arheologică, numismatică, etnografică cultură urbană, obiecte bisericești, carte veche), precum și un ghidaj prin toate cele 18 săli ale instituției. Lucrarea este bogat ilustrată.

M. URSU. National Museum of Ethnography and Natural History. Guide. 2nd edition, revised and completed. Chișinău: Lexon-Prim, 2019. 96 p. ISBN 978-9975-3344-3-3.

The guide contains a brief presentation of the history of the National Museum of Ethnography and Natural History, its branches, the main collections of the museum (petrographic, paleontological, zoological, entomological, botanical, archaeological, numismatic, ethnographical, urban culture, church items, old books), as well as a tour through all the 18 halls of the institution. The edition is richly illustrated.

 

M. URSU, C. CIOBANU. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Evoluția în epoca modernă și contemporană. Vol. I. Chișinău: Cartdidact, 2019. 360 p. ISBN 978-9975-3344-5-7. 

Volumul prezintă, într-o abordare unitară, istoria fondării Muzeului Zemstvei și activității acestuia, sub diferite titulaturi și cu statute diferite, generate de epocile istorice, reflectând evoluția lui pe parcursul a 130 de ani. Paginile dense ale lucrării valorifică numeroase informații și documente, scoase la iveală în ultimii ani din Arhiva Națională a Republicii Moldova. Lucrarea se compune din următoarele compartimente: „Ab initio”; „I. Activitatea premuzeală din Basarabia și apariția unor premize pentru fondarea primului muzeu public în ținut”; „II. Evoluția Muzeului Zemstvei în anii 1890-1917”; „III. Traseul activității muzeului în perioada interbelică”; „IV. Monopolul violenței”; „V. Un muzeu viu în centrul istoric al Chișinăului”; „VI. Activitatea științifică a colaboratorilor muzeului în perioada sovietică”; „VII. Ilustrații”.

 

M.CIOCANU. Cartea Etnografului. Colecții muzeale, obiceiuri și tradiții populare. Chișinău: Cartdidact, 2019. 528 p. ISSN 978-9975-3354-3-0.

Lucrarea este o sinteză a activității științifice de cercetare și de promovare a patrimoniului etnografic rural, desfășurată de către autor în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală aproape cinci decenii. Cartea conține lucrări de specialitate apărute în publicații științifice și în reviste de popularizare. Un loc aparte îl ocupă materialul nepublicat, structurat în descrieri cu tematică consacrată culturii tradiționale. Volumul pune în lumină mai multe colecţii etnografice din gestiunea MNEIN, care prezintă interes prin valoarea documentară a pieselor aduse la muzeu în urma cercetărilor de teren efectuate de specialiştii muzeografi sau datorită donaţiilor la sediu. Un capitol aparte include materiale informative nepublicate, acumulate în timpul investigațiilor de teren de la sfârșitul secolului XX - începutul secolului XXI.

 

T. APOSTOL-MACOVEI. Simbolismul cromatic în cultura românească tradițională. Chișinău: Editura Știința 2019. 208 p. ISBN 978-9975-85-158-9.

Ne-am propus să efectuăm o interpretare de caracter monografic a simbolului cromatic ca fenomen spiritual și ca expresie temporală în cultura tradițională românească. Simbolul cromatic constituie partea distinctă a zestrei unui popor, iar frecvența semnelor presupune existența unei „scrieri” arhaice cu ajutorul ideogramelor. Fiind universal, simbolul cromografic are capacitatea de a ne introduce simultan atât în inima individului, cât și în cea grupului social.

 

M. BRIHUNEȚ. Cimitirele Ortodoxe din Republica Moldova. Istorie, Arhitectură, Sculptură (secolul al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea). Chișinău: Cartdidact, 2019. 392 p. ISBN 978-9975-3315-3-1.

 

M. URSU, I. MĂMĂLIGA. Corul „Doina Codrului” din Lozova. 110 ani de activitate. Chișinău: Lexon-Prim, 2019. 200 p. ISBN 978-9975-139-82-3.

 

V. BUZILĂ. Pâinea: aliment și simbol. Experiența sacrului. Ediția a II-a. București: Editura GastroArt, 2019. 347 p. ISBN 978-606-94592-2-2.

 

V. BUZILĂ. Arta tradițională din Republica Moldova. Chișinău: Editura Cartier, 2018. 272 p. ISBN 978-9975-86-324-7.

 

T. CANDU, A. FELEA (editori). Documente privitoare la cotidian și viața de familie din Basarabia în secolul al XIX-lea. Vol. I (1813).Chișinău: Lexon-Prim, 2019. 424 p. ISBN 978-9975-3367-1-0.

 

E. BÂZGU. Arhitectura populară – memorie identitară. [Coord. V. BUZILĂ]. Chișinău: Tipografia Centrală, 2018. 584 p. ISBN-978-9975-146-01-2.

 

C. CIOBANU. Porni Luceafărul... Album cartofil. Chișinău: Editura Cartdidact, 2018. 236 p. ISBN 978-9975-3254-2-4.

 

C. CIOBANU, A. CIOBANU. Istoricul cartofiliei basarabene. Vol. I (1896-1917). Chișinău: Editura Cartdidact, 2018. 364 p.

 

P. TARHON. Bazele ecofiziologice ale introducției plantelor lemnoase magnoliophyta în Moldova. Chișinău: Pontos, 2017. 312 p. ISBN 978-9975-51-868-0.

 

V. BUZILĂ. Imaginea lumii țesută în lână. Scoarțe din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, / The image of the world woven in wool. Traditional wool-carpets in the Nasțional Museum of Ethnography and Natural History (Republic of Moldova), Chișinău-Oradea: Editura Muzeului Țării Crișurilor, 2017.  36 p. ISBN 978-973-76-21-99-3.

 

V. BUZILĂ. Obiceiul de Crăciun Colindatul de ceată bărbătească. / Men’s group colindat Christmas-time ritual. Chișinău: Editura Lumina, 2017, 36 p. ISBN 978-9975-65-411-1.

 

M. URSU. Grădina Botanică și Vivariul. Ghid. Chișinău: Ideea-Com, 2017, 27 p. ISBN 978-9975-3127-3-8.

 

M. URSU. Muzeul Satului din Chișinău – vatră a tuturor localităților din Republica Moldova. Ghid. Chișinău: Ideea-Com, 2017. 32 p. ISBN 978-9975-3127-2-1.

 

C. CIOBANU, M. GODOROZEA. Retrospectivă  Poștal-Filatelică. Vol.VI. Chișinău: S.n., 2016. 176 p. ISBN 978-9975-58-084-7.

Nici în Moldova, nici în fosta U.R.S.S. nu s-au publicat studii cu privire la crearea și funcționarea serviciului poștal în zona din stânga Nistrului. Studiul de față presupune reconstituirea întregii perioade istorice, prin elucidarea unor aspecte mai importante – introducerea și dezvoltarea serviciului poștal în Transnistria, atât în perioada sovietică, cât și de la declararea suveranității și independenței Republicii Moldova. Lucrarea constă din următoarele capitole: „Introducere”; „I. Transnistria. Puțină istorie”; „II. Poșta imperială rusă în Transnistria”; „III. Poșta județeană, districtuală (de Zemstvă)”; „IV. Războiul civil în Transnistria (februarie 1917-1921)”; „V. Sovietizarea teritoriului din stânga Nistrului (1919-1941)”; „VI. Transnistria sub administrație românească (1941-1944)”; „VII. Sub regimul totalitar comunist (1944-1991)”; „VIII. Republica Moldovenească Nistreană”.

 

O. LUCHIANEȚ. Путешествие в этнологию. Часть 2, сборник статей. Chișinău: Grafema libris, 2015. 180 p. ISBN 978-9975-52-182-6.

 

 Sub semnul Mărțișorului. Coord. științific V. BUZILĂ. Chișinău: Bons Offices, 2015. 99 p. ISBN 978-9975-80-942-9.

 

R. CEMÎRTAN. The Landscape Reserve Tipova. English traducere A. Prohin. Chisinau: s.n., 2016. ISBN 978-9975-53-631-8.

P. TARHON. Viața cum a fost sau destin împlinit. Vol. I. Chișinău, 2018. 400 p. ISBN 978-9975-72-380-0.

Homo sapiens în raporturile dintre sistemele naturale și factorii de mediu. Red. șt. T. COJUHARI. Agenția Moldsilva; Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice; Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală; Asociația de Educație și Cultură pentru Activități în Aer Liber (AECAAL). Ch.: Tipografia Print-Caro, 2017, 132 p. ISBN 978-9975-56-447-2.

Calendar 2017. Scoarțe din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Chișinău: Primex-com, SRL, 2016.

R. CEMÂRTAN. Complexul Muzeal „Mănăstirea rupestră medievală Horodiște”, ghidaj turistic. Chișinău, 2017,  47 p., ISBN 978-9975-53-794-0.

R. CEMÎRTAN. Ландшафтный заповедник Цыпова: Туристический путеводитель. Chișinău: s.n., 2016. ISBN 978-9975-53-626-4.

P. TARHON, A. BÂRSAN. Lucrări de laborator la cursul de fiziologie a plantelor, Chișinău, 2016, 150 p. ISBN 978-9975-71-809-7.

 

T. MACOVEI, T. Miracol încondeiat. Din colecția de ouă încondeiate a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Calendar. Chișinău: Primex-com SRL, 2016.

 

S. PANĂ, A. PORT, R. PANĂ. Popeasca. Etnogeneza satului. Chișinău: 2015, 304 p. ISSN 978-9975-3078-0-2.

Biologia și Progresul Științific. Culegere de Materiale ale Conferinței Științifice „Biologia și Progresul Științific”, consacrată Aniversării a 85 de ani din ziua nașterii și 62 de ani de activitate științifică și didactică a Profesorului universitar Petru Gh. Tarhon. Chișinău: Pontos, 2015. 180 p. ISBN 978-9975-51-640.

A. MORARU (coord. științific). Noi orientări în dezvoltarea muzeologiei, etnografiei și istoriei naturale în  Basarabia interbelică. Materialele Conferinței Științifice, 25 martie 2015. Chișinău: Labirint, 2015. 153 p. ISBN 978-9975-122-40-5.

Tamara COJUHARI, Gheorghe POSTOLACHE, Sergiu PANĂ. Diversitatea florei din Grădina Botanică a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Ghid informativ. Chișinău: Lexon Prim, 2019. 160 p. ISBN 978-9975-3367-3-4.

Lucrarea Diversitatea florei din Grădina Botanică a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Ghid informativ familiarizează cititorii și vizitatorii cu cele mai răspândite specii de plante autohtone – arbori, arbuști și ierburi, plantate pe teritoriul Grădinii Botanice a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN). Flora Grădinii Botanice a MNEIN include un genofond constituit din 165 de specii de plante vasculare, dintre care 28 de specii de arbori, 25 de specii de arbuști și circa 112 specii de plante ierboase. Sunt prezentate rezultatele conservării ex situ a 32 de specii de plante rare, dintre care 13 sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Descrierea speciilor, cu unele indicații ale caracterelor morfologice, bioecologice, de utilitate practică, va trezi interes publicului larg preocupat de protecția plantelor și, în special, de conservarea ex situ a speciilor autohtone.

Dorin Lozovanu. Populația Românească din Peninsula Balcanică. Studiu antropogeografic [Romanian Population of Balkan Peninsula. Anthropogeographical study]. București – Brăila: Editura Academiei Române, Editura Istros, 2019. 417 p. + 73 hărți. ISBN 978-973-27-3164-2, ISBN 978-606-654-379-8.
Volumul este bazat pe teza de doctorat a autorului, susținută la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (2008), cu actualizarea și completarea informațiilor la data publicării. Este un studiu antropogeografic / etnogeografic care include aspecte ale geografiei fizice, istoriei, geografiei politice, demografiei, etnologiei, lingvisticii și toponimiei. Pentru prima dată, întreaga populație de origine și limbă română din Peninsula Balcanică este abordată într-un mod complex, prin prisma comparării datelor oficiale cu realitățile de pe teren. În acest context, au fost descrise și o serie de comunități cripto-etnice, care au o identitate flexibilă, confuză sau nedeterminată. Numeroase grupuri de populație de limbă română se află într-o etapă de asimilare din partea grupurilor etnice titulare din statele respective. Au fost identificate și cartografiate toate localitățile cu populație de limbă română, cercetând aspectele demografice, etnografice, dialectale, etnonimia și toponimia. Volumul de bază este însoțit de o anexă cartografică, care include 73 de hărți realizate de autor, pentru toate regiunile cu populație de limbă română din Peninsula Balcanică. Rezultatele științifice au fost apreciate prin acordarea distincției Magna Cum Laude, precum și prin mai multe premii academice și aprecieri din partea diverselor instituții din România, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Grecia, Austria, Spania.

Romeo CEMÎRTAN. Complexul muzeal Mănăstirea rupestră medievală Horodişte. Ghidaj turistic. Chișinău, 2017. 48 p. ISBN 978-9975-53-794-0.
Acest studiu prezintă atât istoria mănăstirii rupestre până în prezent, cât și descrierea Complexului muzeal și al traseului turistic, elaborat după o cercetare complexă. Lucrarea vine să accentueze unicitatea și vechimea acestei cetăți spirituale care a fost distrusă în perioada sovietică și pe nedrept dată uitării de mai mulți ani. Studiul de față vine să completeze unele lacune legate de istoria și arhitectura monumentului istoric și încearcă să formeze o imagine integră asupra evoluției istorice a patrimoniului național de pe malul râului Nistru.

Catalogue of the N. Zubowsky entomological collection / Derjanschi Valeriu, Baban Elena, Calestru Livia, Stahi Nadejda, Țugulea Cristina; scientific reviewer: Leonid Voloșciuc; scientific editor: Alexei Andreev; Acad. of Sciences of Moldova, Nat. Museum of Ethnography and Natural History, Inst. of Zoology. – Chișinău: S. n., 2016. – 296 p. ISBN 978-9975-87-148.8
Lucrarea este primul catalog (registru) al colecţiilor din domeniul ştiinţelor naturii şi este consacrată colecţiei de insecte, create de Nicolae Zubowsky (1867-1943), cea mai veche şi valoroasă colecţie entomologică din Republica Moldova – parte a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Catalogul include 1774 specii din 107 familii şi 5 ordine. Pentru fiecare specie sunt menţionate sinonimele, numărul cutiei de depozitare, locul şi data colectării, informaţia cu privire la numărul de exemplare. În total, colecţia conţine 86 cutii în care sunt păstrate 10 753 exemplare de insecte: 10 cutii de Orthoptera – cosaşi, lăcuste, ş.a. (într-o cutie regăsim, de asemenea, exemplare de Dermaptera și Dictyoptera), apoi urmează ordinul Lepidoptera (fluturi) dislocat în 60 de cutii şi finalizează colecţia cu ordinul Coleoptera (gândaci) cu 16 cutii. Lucrarea se încheie cu indicele denumirilor de specii, familii şi ordine şi bibliografia publicațiilor lui N. Zubowsky. Registrul colecţiei lui N. Zubowsky este o lucrare, ştiinţifică de amploare, care va contribui la punerea în valoare, promovarea şi aprecierea colecţiei atât în plan național, cât şi internațional.

 

Romeo CEMÎRTAN. Rezervația peisagistică Țâpova. Ghidaj turistic. Chișinău, 2015. 40 p. ISBN 978-9975-53-496-3.

Prezentul studiu descrie Complexul Muzeal Ţâpova - Saharna care este amplasat pe cursul de mijloc al râului Nistru, într-o rezervație naturală cu o suprafață de peste 300 ha. Rezervația peisagistică Țâpova se prezintă ca una din cele mai mari și importante rezervații de acest gen din Republica Moldova și conține atât monumente naturale (recifuri calcaroase, cascade, izvoare etc.), cât și monumente istorice puțin cercetate. Lucrarea este disponibilă, de asemenea, în limbile rusă și engleză.

 
 
 
 
 
 
 
 

 

M.CIOCANU. Cartea Etnografului. Colecții muzeale, obiceiuri și tradiții populare. Chișinău: Cartdidact, 2019. 528 p. ISSN 978-9975-3354-3-0.

 

Not Found

Apologies, but no results were found for the requested archive. Perhaps searching will help find a related post.