Barza albă este considerată un simbol al țării noastre.Una dintre legende spune că, după multe zile de luptă cu tătarii, care asediaseră cetatea Sorocii, armata lui Ștefan cel Mare a rămas fără provizii. Obosiți și însetați, ostașii erau pe cale de a se preda, dar într-o dimineață, deasupra cetății a zburat o barză albă, care purta în cioc un strugure. Barza a adus struguri suficienți ostașilor pentru le potoli foamea și puterea de a-i învinge pe tătari. De atunci, barza albă simbolizează belșug, prosperitate și noroc. Pasărea mai este numită și cocostârcul alb.
Această pasăre migratoare, asemeni rândunelelor, sosește în lunile martie-aprilie și trăiește în preajma casei omului. Odată cu sosirea cocostârcilor țăranii o asociază cu începutul lucrărilor agricole. Dacă barza își construiește cuib pe casă, semnifică o binecuvântare de la Dumnezeu. În povești cocostârcul era asociat cu personajul mitologic care aduce pruncii. Exemplu de statornicie și fidelitate, cocostârcul este o pasăre monogamă, care se întoarce de fiecare dată la cuibul său cu aceeași parteneră. Cuibărește în localitățile din apropierea apelor, pe acoperișuri, pe furcile fântânilor cu cumpănă, pe stâlpii de telegraf și chiar pe arborii bătrâni. Din țările calde întâi sosește masculul, care apără cuibul în fața altor pretendenți și, în așteptarea femelei, îl consolidează și îl repară. Femela căptușește cuibul cu mușchi și resturi vegetale. Ea depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie și a doua jumătate a lunii mai. Incubația este asigurată de ambii părinți. Noaptea stă pe ouă numai femela. După 33-34 de zile, puii eclozează și sunt hrăniți de părinți la cuib cca 53-70 de zile, după care încep să zboare. În timp ce stârcii comunică gălăgios, berzele sunt aproape mute, însă țin legătura cu partenerul prin intermediul unui „clămpănit al ciocului”, care se desfășoară sacadat în timp ce capul și gâtul sunt lăsate pe spate. Sunetele scoase prin deschiderea și închiderea ciocului sunt puternice și rapide, asemeni unei darabane de tobă.
Barza albă se identifică ușor după coloritul general alb, cu penele negre ale aripilor mari. Picioarele și ciocul sunt roșii. Spre deosebire de stârci, ea zboară cu gâtul și picioarele întinse. Ea își obține hrana în luncile umede, la marginea bălților, lacurilor, iazurilor și pâraielor, folosind un sortiment variat de hrană de origine animală: amfibieni, reptile, pești, moluște, insecte, rozătoare mici etc. Este o pasăre răspândită tot mai rar în țara noastră, din cauza reducerii bazei trofice.
Marele cuceritor Alexandru Macedon, inspirat de disciplina cocostârcilor, a organizat cohortele de atac după exemplul lor.
Din timpuri străbune, despre cocostârci s-au păstrat multe superstiții, de exemplu: când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Pentru o fată mare, de măritat, dacă vede un singur cocostârc, ea nu se va mărita în acel an.
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PĂSĂRILOR (muzeu.md)
