După ce am purtat mărțișor toată luna martie, iată că este timpul să treacă de la om la pom. În satele noastre, de pe ambele maluri ale Prutului, sătenii leagă mărțișoarele de ramurile pomilor fructiferi tineri, cu convingerea că el va asigura rodnicia pomului și belșugul omului. Fetele mari leagă mărțișorul pe care l-au purtat la piept, la încheietura mâinii, la gât sau în păr, de crengile trandafirilor, șoptind în gând o dorință, care numaidecât se va împlini. Unii gospodari leagă mărțișorul de coarnele vitelor cornute, asigurând sănătatea lor și mana.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală Vă îndeamnă să păstrați această frumoasă tradiție, să alegeți un copac frumos din cartier, din preajma casei sau a instituției la care activați și să-l împodobiți cu mărțișorul purtat de voi, spunând o dorință ce ați ținut-o la inimă alături de mărțișor. Vă îndemnăm să aduceți la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală mărțișoarele care să completeze colecția patrimoniului muzeal și, totodată, vă invităm să vizitați expoziție de mărțișoare confecționate și donate Muzeului de meșterii populari: Eugenia Moldovanu, Studioul „Tezaur”, Centrul de Cultură și Tineret al mun. Bălți, Larisa Cojocaru, Liceul Teoretic Săseni, r. Călărași, Natalia Cangea, Centrul de Creație și Agrement al Copiilor Criuleni, Maria Ciobanu, I.P. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Bălți, Lidia Cioban, s. Hârtopul Mare, r. Criuleni, Ludmila Berezin. Expoziția va fi accesibilă publicului până la data de 18 aprilie.
Amintim că simbolul mărțișorului este un liant care leagă cu un fir alb și roșu comunități de oameni din sud-estul Europei: Grecia, Macedonia de Nord, Bulgaria, România și Republica Moldova, iar practicile culturale asociate zilei de 1 martie din aceste țări, au fost incluse în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală îi revine un important rol în promovarea tehnicilor de confecționare a mărțișorului prin intermediul muzeografilor și a meșterilor populari, în cadrul activităților didactice, atelierelor de creație și a expozițiilor.
