ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE

La data de 2 februarie comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Zonelor Umede, conform Convenției privind Zonele Umede de Importanță Internațională, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971. Documentul se înscrie printre primele mari convenții referitoare la conservarea patrimoniului natural, în special ca habitat al păsărilor acvatice, menit să amintească menținerea protecției mediului înconjurător. Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaștini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește șase metri. Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar pe de altă parte constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, științifică și recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă. Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. Se estimează că ar exista în lume minim 780 milioane de hectare de zone umede (lacuri, terenuri mlăștinoase, câmpii inundate, păduri de mangrove și recife de corali). Alegerea acestor zone, conform Convenției, se bazează pe rolul internațional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ținând cont de importanța lor internațională pentru păsările acvatice. Țara noastră a ratificat Convenția Ramsar pe data de 14 iulie 1999, astfel, pe lista zonelor umede au fost incluse lacurile din partea inferioară a râului Prut, iar mai apoi sectorul superior și cel de luncă inferioară a fluviului Nistru. Cele trei zone umede ale Republicii Moldova, incluse în lista mondială a zonelor umede sunt: Lacurile Prutului de Jos, Nistrul Inferior și Unguri-Holoșnița.
„Lacurile Prutului de Jos” - a fost desemnată zonă Ramsar în Moldova la 20 iunie 2010, fiind amplasată în apropierea orașului Cahul. În această zonă sunt amplasate cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova - Manta și Beleu. Suprafața totală a sitului este de 19152 ha.
Vegetația lacurilor și a bălților o constituie speciile acvatice și palustre. Diversitatea floristică a ecosistemelor acvatice și terestre, cât și prezența diverselor biotopuri determină originalitatea și diversitatea faunei acestui sector, aceasta determină și o structură specifică și dinamică a comunităților de mamifere. Ornitofauna acestei zone cuprinde specii migratoare sau de pasaj, specii care sunt sedentare, cuibăritoare, dar și specii care iernează. Această zonă găzduiește peste 200 de specii, în diferite perioade ale anului. Este cea mai importantă zonă umedă din Republica Moldova, în special pentru cuibărit, dar și pentru păsările migratoare.
,,Nistrul Inferior’’ - a fost desemnată ca zonă Ramsar la 20 august 2003. Situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, la doar 8 km de orașul Tighina, pe teritoriile raioanelor Căușeni și Ștefan Vodă și parțial Slobozia, de pe malul stâng al Nistrului, suprafața zonei constituie cca. 6000 ha. Teritoriul cuprinde o parte din deltă, iar insula Turunciuc, deja după hotarul moldo-ucrainean, se mărginește cu limanul Nistrului. Zona dată reprezintă un complex de habitate naturale și transformate din lunca Nistrului, iar nucleul principal îl constituie sectorul natural ucrainean ,,Lunca Talmaza’’, cu o suprafață de 1503 ha. Diversitatea inițială a condițiilor naturale este legată atât de influența fluviului puternic meandrat, cât și de eteroginitatea teritoriului. Abundența specifică și numerică a florei și faunei este determinată de diversitatea excepțională de biotopuri naturale și semi-naturale, ce cuprind biotopuri: acvatice, de păduri, de luncă, de colină și de stepă etc. Aria reprezintă un loc de pasaj important în calea migrației păsărilor, dar și pentru cuibăritul multor specii rare nu doar la nivel local, dar și internațional, deoarece aria reprezintă un amestec de arii naturale cu cele antropizate, atrage anual peste 190 de specii de păsări, 18 specii de amfibieni și reptile, dar și mamifere și insecte.
Zona „Unguri – Holoșnița” – situl a fost desemnat ca zonă Ramsar la 14 septembrie 2005 și ocupă 15553 ha din teritoriul a trei raioane administrative: Soroca, Ocnița și Dondușeni. Datorită caracterului eterogen al ariei, aici pot fi întâlnite peste 200 de specii de păsări, 37 specii de mamifere, dar și reptile și amfibieni.
Pe lângă biodiversitatea bogată întâlnită aici, de remarcat este faptul că în perioada de migrație, dar mai ales în lunile de iarnă, apele neînghețate ale Nistrului aval de hidrocentrala de la Dnestrovsk oferă adăpost, chiar și în cele mai geroase perioade, unui impresionant număr de păsări (se estimează că ar fi peste 20.000), de aceea acest sit este recunoscut ca fiind cea mai importantă arie pentru păsările acvatice care iernează la noi.
Așadar, importanța aderării Republicii Moldova la Convenția de la Ramsar stabilește pentru statele părți, în primul rând, cerința de a elabora și aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervații și utilizarea rațională a rezervelor lor.
În acest sens, astăzi, de Ziua Mondială a Zonelor Umede, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală vine cu un îndemn de protejare a mediului și conservării florei și faunei Republicii Moldova.

• 

• 

• 

•